Reportajul este o specie publicistica, care in baza unor date, culese la fata locului ,informeaza opinia publica asupra problemelor de interes geneal sau ocazional constatate, cat mai real si nepartinitor.
Intru-un reportaj, reporterul trebuie sa fie omul ascultatorului la evenimentul la care asista. Jurnalistul trebuie sa raporteze faptele intr-o maniera precisa, detaliata si argumentata. Reportajul se bazeaza pe munca jurnalistului pe teren.
Reportajul este o sinteza intre forma pura a informatiei si coconstructia artistica, combinand munca jurnalistului cu cea a povestitorului. In reportaj autorul poate fi un simplu observator, dar si implicat in cele pe care le reda.
Aceasta ii poate permite sa vina cu unele comentarii la cele vazute pentru ca cititorul sa-si poata da seama mai bine ce s-a intamplat acolo.
Daca interviul este elementul de baza al mai multor genuri ale presei, atunci reportajul poate sa cuprinda in sine alte genuri cum ar fi: stirea, sondajul de opinie , descrierea si desigur interviul.
Toate acestea se fac pentru a oferi reportajului mai multa autenticitate ca ascultatorul, la randul sau, sa fie convins de adevarul care se povesteste.
Acoperirea unei activitati extrascolare, a unei lectii deschise, a activitatii cazangeriei scolii etc. sunt reportaje incadrate in ambitia locului si a spectacolului pe care il ofera acesta.
Pentru povestirea unui subiect este necesara pargurgerea unor etape ale reportajului. Prima ar fi gasirea ideii.Apoi urmeaza elaborarea unui plan,dupa care vine deplasarea pe teren. Aceasta poate precede elaborarea planului in cazul cand asistam din intanplare la vreun aveniment. Cea de-a patra etapa este scrierea si redactarea reportajului.
Una din particularitatile reportajului este descrierea. Aceasta trebuie sa fie cat mai aproape de cele vazute. Atentie la detalii. Acestea ofera reportajului culori deosebite, multa credibilitate si trezesc imaginatia asculatatorului.
Este bine sa folositi sunetele care descriu situatia si alte zgomote pentru a reda cat mai aproape de adevar atmosfera si a face reportajul cat mai dinamic.
Sunt apreciate de catre asculattori in cadrul carora reporterii a fost implicati.Spre exemplu intr-un reportaj de la pescuit este bine ca autorul sa-si exprime senzatiile tari cand a prins primul peste si cum acesta i-a lunecat printre degete in apa atunci cand a vrut sa-l puna in plasa. Este mult mai interesant sa redai aceste emotii de la persoana intai, decat sa o faci pe observatorul la persoana a treia.
Cel mai cunoscut autor de reportaje literare roman, care poate fi numit chiar parintele reportajului literar romanesc, este poetul si publicistul Geo Bogza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu