sâmbătă, 26 februarie 2011

Inima nu-i de mancare!

Am invatat o lectie !
Ca suferinta e trecatoare si ca fericirea vesnica vine in viata de apoi.
Barbat sau femeie...aspiram la Don Juan sau  Cenusareasa. 
Pe mine pot să mă rănesc oricât vreau. 
Nu am, în schimb, dreptul să ranesc pe nimeni altcineva în afara de mine, doar daca, mai întai nu îmi înfig, oricum, eu prima pumnalul pe care, plin de iubire, am încetat sa îl mai împart cu altci­neva.
Nu exista tristeţe mai mare decat asta: sa nu reusesti sa cunosti toate fiin­tele pe care ai putea sa le iubesti, sa mori îna­inte de a le cunoaste.
O sa ma spal de mine insumi si am sa scap de mortul din mine. 
Si ma lungesc cat cea mai lunga strada din oras si ma asfaltez.
Si ma imbrac in gropi si noroi, sa cada peste mine si sa-l stropesc, sa raman la picioarele lui.



Niciun comentariu: